Reintoarcerea romanilor in tara

piata doi boiRomanii plecati la munca in strainatate care doresc sa se intoarca in tara ar trebuie sa se bucure de un program structurat de asistenta. In tari precum Spania si Italia, emigrantii nu se mai bucura de locuri de munca decente sau chiar deloc, in Romania copiii cresc deprivati de prezenta parintilor, se inregistreaza cazuri de suicid din ce in ce mai numeroase.

Una dintre solutii ar fi accesarea Fondului European pentru Dezvoltare Rurala care ofera prima de instalare pana in 70 000 de euro (pentru tinerii sub 40 de ani care decid sa inceapa un bussines in zona rurala ) iar platile pe ha sunt cu 25% mai mari pentru primele ha daca este vorba despre tineri fermieri.

Diseminarea informatiei ar fi esentiala in cadrul implementarii, prin urmare o colaborare cu partea straina ar fi binevenita. In Spania rata somajului atinge 26.6% (Eurostat 2013), in Italia 12.5%. În 2007, Fundaţia Soros indica, doar în rândul elevilor de gimnaziu un număr de ori mai mare decât numărul total de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate prezentat de autorităţi. Studiul indica 170.000 de elevi de gimnaziu care au cel puţin un părinte la muncă în străinătate. Un an mai târziu, un studiu UNICEF estima că la scară naţională erau 350.000 de copii ai căror părinţi erau plecaţi în străinătate, iar mai mult de o treime dintre aceştia erau afectaţi de migraţia ambilor părinţi.

România se bucură de un potenţial de dezvoltare important, deși insuficient exploatat. Cu o suprafaţă totală de 238 mii km2 şi o populaţie de 19,041 milioane de locuitori, România, este ca mărime, cel de-al doilea nou stat-membru al Uniunii Europene, după Polonia. Ea reprezintă 6% din suprafaţa totală a Uniunii Europene şi 4% din populaţia acesteia. România este unul din
statele europene care se bucură de o bună înzestrare în ceea ce priveşte resursele de teren, apă şi resurse umane. Cu toate acestea, până în prezent, aceste avantaje au avut doar o influenţă limitată în ceea ce priveşte generarea unei dezvoltări semnificative şi restructurări în agricultură şi în
zonele rurale.

Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere substanţial şi au un rol social vital. Conform definiţiei din legislaţia naţională, zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 47,2% din populaţie (Institutul Naţional de Statistică), şi anume 8,98 milioane de locuitori 2011 (Sursa: Recensământul populației -rezultate preliminare – INS 2011). Metodologia OCDE pentru noţiunea de ruralitate conduce la cifre diferite, însă permite comparaţii cu alte state membre. Astfel se constată că teritoriul României este în conformitate cu această definiţie 59,8% rural, 39,4% intermediar şi doar 0,8% urban. (Eurostat 2012)

Ocuparea forţei de muncă. Rezervele forței de muncă din zonele rurale ale României se micșorează, iar în structura lor calitativă intervin modificări, atât din punctul de vedere al vârstei, cât și al educației. Populația ocupată în agricultură, din mediul rural fiind de cele multe ori un buffer social conduce la creșterea procentului de ocupare în mediul rural. Astfel rata de ocupare în mediul urban este de 58,2% iar în rural este de 58,8%. ( Sursa INS 2011). .

Printre altele, planul de reintoarcere ar presupune:

1. Editarea şi distribuirea materialelor informative prin intermediul serviciilor consulare, diasporelor în scopul informării cetăţenilor despre serviciile de ocupare existente în ţară.

2. Mediatizarea continuă a oportunităţilor de afaceri în rîndul tinerilor (istorii de succes, campanii sociale de informare,programe de suport în iniţierea afacerii)

3. Informarea şi consultarea migranţilor şi potenţialilor migranţi privind oportunităţile de lansare şi dezvoltare a unei afaceri proprii

4. Consolidarea centrelor informaţionale pe lîngă misiunile diplomatice ale Romaniei, inclusiv prin furnizarea informaţiei cu privire la reîntoarcere şi posibilităţi de reintegrare social-economică.

5. Organizarea în ţările de emigare a campaniilor de sensibilizare şi difuzare curentă a informaţiilor privind bunele practici de reîncadrare şi utilizare a venitului provenit din munca de emigrant, domeniile prioritare de investiţie a acestora

6. Promovarea oportunităţilor de reîntoarcere în ţară prin organizarea evenimentelor informativ-culturale cu participarea asociațiilor diasporei şi comunităţilor romanilor de peste hotare

7. Desfăşurarea campaniilor de sensibilizare a comunităţilor de emigranţi asupra problemelor membrilor familiilor rămaşi la baştină,în special a copiilor rămaşi fără îngrijirea părintească

8. Realizarea unui studiu în ţările de rezidenţă a emigranţilor cu privire la condiţiile necesare repatrierii şi reitegrării la baştină

9. Acordarea asistenţei la integrarea profesională pe piaţa muncii a cetăţenilor reîntorşi în ţară prin intermediul măsurilor active de ocupare

10. Explorarea posibilităţilor de iniţiere a unor noi iniţiative de migraţie circulară/sezonieră și reîntoarcere voluntară cu principalele ţări de destinaţie pentru migranţii plecaţi în scop de muncă, ex. Italia, Federația Rusă în scopul prevenirii migraţiei iregulare.

11. Dezvoltarea cooperării cu sindicate, patronate, în vederea realizării activităților comune în domeniul de referință

12. Dezvoltarea cooperării cu organizaţiile internaţionale și ONG-uri.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s